Concertul din Expirat mi-a lăsat un sentiment foarte plăcut. Cu siguranţă n-a fost cea mai reuşită cântare de-a mea, însă senzaţia care mă-ncearcă atunci când sunt pe scenă e greu de descris în cuvinte.De ce? ... poate pentru că e locul în care m-am simţit întotdeauna "eu"; sau poate pentru că e modul cel mai confortabil de-a comunica; ori e posibil să-mi fie dor de trairile, încărcătura şi energia pe care le-am simţit mereu acolo, in fata publicului, ... pe scenă.
Probabil mă simt foarte încurajat de ceea ce citesc pe net, de comentariile unora care mi-au ascultat muzica, de satisfacţia ce mă-ncearcă atunci când descopăr că sunt persoane care se regăsesc în emoţiile pe care le-am simţit eu atunci când am compus "mi-e dor...", "într-o zi", ori cine ştie ce altă piesă?
De aceea cred că e necesar să încerc să mă ocup serios de muzică, de aceea simt că în aceşti aproape 10 ani de pauză am acumulat suficiente trăiri pentru piesele pe care urmează să le scriu, dar mai ales pentru concertele pe care abia aştept să le susţin.
Aşadar, pe curând!
Probabil mă simt foarte încurajat de ceea ce citesc pe net, de comentariile unora care mi-au ascultat muzica, de satisfacţia ce mă-ncearcă atunci când descopăr că sunt persoane care se regăsesc în emoţiile pe care le-am simţit eu atunci când am compus "mi-e dor...", "într-o zi", ori cine ştie ce altă piesă?
De aceea cred că e necesar să încerc să mă ocup serios de muzică, de aceea simt că în aceşti aproape 10 ani de pauză am acumulat suficiente trăiri pentru piesele pe care urmează să le scriu, dar mai ales pentru concertele pe care abia aştept să le susţin.
Aşadar, pe curând!
