25 noiembrie, 2009

Citeva precizari pentru concertul de joi, 26!

"Unora le place folk-ul" - acesta-i sloganul sub care voi promova atit cintarea de joi 26 din Big Mamou, cit si celelalte concerte din acest sezon.

"Camarazii de arme" alaturi de care ma voi stradui sa facem ca seara de joi sa fie de neuitat sunt colegii de generatie Daniel FaT - actor, Daniel Vasilescu-membru al grupului "Acum", dar si mai tinarul grup de folk "Lemn dulce" din Curtea de Arges.

Astept cu nerabdare revederea!

5 comentarii:

dOMino spunea...

venim cu drag alaturi de prieteni buni
domino

Anonim spunea...

Foarte reusit concertul de-aseara.
Felicitari Ovidiu!

Ioana Costin spunea...

Foarte fain concertul Ovidiu.Felicitari!Si invitatii tai au cantat minunat.O atmosfera super in club, intr-un cuvant mi-a placut mult, chiar daca acum, cam dorm pe mine!.Astept si un urmator concert!

Corina spunea...

Ne-am simtit minunat aseara si am inceput sa indrages acest stil de muzica. Recunosc ca am avut primul contact cu genul asta de muzica in serile calde de vara la un club din Curtea de Arges unde cantau fetele de la Lemn Dulce. Ve-am aproape in fiecare weekend sa le ascultam melodiile. Asa te-am descoperit si pe tine si pe ceilalti artisti. Vom merge la concertele voastre ori de cate ori vom avea ocazia. Nu putem rata un balsam pentru sufletul nostru.
BRAVO

Adrian spunea...

Ovidiu - U are the man :)
iar pt minunata audienta:
vrei poze de aseara, ridica mana si daca ai cu ce sa ma santajezi, iti dau :)

...

Sunt obişnuit să descriu pe larg proiecte de marketing, analize de publicitate media, rapoarte şi planuri de vânzări despre care-aş putea vorbi fără să mă repet câteva zile bune, însă dacă mă-ntorc la omul Ovidiu Scridon în încercarea de-al descrie, simt un discomfort. Pe de-o parte pentru că în timp am descoperit fascinaţia celor care-i lasă pe alţii să vorbească despre ei, iar pe de alta, gândindu-mă că uneori, totuşi, modestia ţine de mediocritate, nu ştiu care parte din viaţa mea mă caracterizează cel mai bine.
Cu siguranţă prima tentaţie ar fi să spun ceva despre "românul din America", pentru că e cea mai spectaculoasa călătorie care simt că m-a schimbat profund, însă povestea am aşternut-o în ceea ce-o să apară sub numele de "Cum am descoperit America", şi nu vreau să dezvălui nimic din această carte. Mă gândesc uneori la alte momente din viaţa mea, cum ar fi studenţia, atunci când credeam cu toată convingerea că drumul meu o va lua prin muzică ori prin poezie, însă şi partea aceasta e undeva departe şi-n urma ei, nenumarate amintiri: tabere, festivale, concerte, baluri studenţeşti, cenacluri, concursuri, premii, un album de muzică folk, "Intr-o zi...", un volum de versuri, "Portretul unui gând", etc, etc, etc.
Despre origini chiar nu-mi vine să vorbesc acum pentru că nu-mi plac patetismele însă recunosc că mi-e dor deseori de liniştea din Ardeal, de colegii de liceu din Cluj, de anii petrecuţi în Regie şi-n Agronomie, de petrecerile date prin căminele de fete, ... şi-atât! ... în rest fac ceea ce-am făcut întotdeauna: ... mă străduiesc să mă bucur de fiecare clipă.