21 mai, 2010

muzica


Frumoasa e muzica! Sunt atit de norocos. Interactiunea cu muzica imi da ocazia sa cunosc mereu oameni. Oameni minunati, cum altfel!? ... la ceilalti nu ma opresc dintr-un spirit de protectie; nu ma-mpovarez niciodata cu rautatea ori invidia.
Nu pot descrie mirajul scenei, dar daca-mi permiteti comparatia, o seara de concert nu se compara in nici un fel c-o zi de salariu.

Frumoasa e ideea de muzica! Cum spuneam, ma simt norocos. E placut sa privesc oameni atunci cind cint. E placut sa regasesc chipuri cunoscute si e onorant sa remarc multi necunoscuti. Analiza mea e foarte pragmatica: ma-ntreb deseori “pentru cine-as iesi din casa intr-o seara sa merg sa-l ascult?”. ... si de multe ori aleg sa ramin acasa sa citesc o carte. De-aceea n-am exagerat cind am scris “onorant”.

Si, da!... muzica inseamna si prietenie. Ne vedem la concerte!

foto: folkblog.ro

Un comentariu:

Laurie spunea...

Minunat! Acum ceva timp am scris si eu despre asta, despre felul in care te transforma muzica...
http://cuvintepictate.blogspot.com/2010/04/despre-muzica.html
Multumesc pentru ceea ce esti si ceea ce faci!
Inspiratie si liniste iti doresc.
Laura

...

Sunt obişnuit să descriu pe larg proiecte de marketing, analize de publicitate media, rapoarte şi planuri de vânzări despre care-aş putea vorbi fără să mă repet câteva zile bune, însă dacă mă-ntorc la omul Ovidiu Scridon în încercarea de-al descrie, simt un discomfort. Pe de-o parte pentru că în timp am descoperit fascinaţia celor care-i lasă pe alţii să vorbească despre ei, iar pe de alta, gândindu-mă că uneori, totuşi, modestia ţine de mediocritate, nu ştiu care parte din viaţa mea mă caracterizează cel mai bine.
Cu siguranţă prima tentaţie ar fi să spun ceva despre "românul din America", pentru că e cea mai spectaculoasa călătorie care simt că m-a schimbat profund, însă povestea am aşternut-o în ceea ce-o să apară sub numele de "Cum am descoperit America", şi nu vreau să dezvălui nimic din această carte. Mă gândesc uneori la alte momente din viaţa mea, cum ar fi studenţia, atunci când credeam cu toată convingerea că drumul meu o va lua prin muzică ori prin poezie, însă şi partea aceasta e undeva departe şi-n urma ei, nenumarate amintiri: tabere, festivale, concerte, baluri studenţeşti, cenacluri, concursuri, premii, un album de muzică folk, "Intr-o zi...", un volum de versuri, "Portretul unui gând", etc, etc, etc.
Despre origini chiar nu-mi vine să vorbesc acum pentru că nu-mi plac patetismele însă recunosc că mi-e dor deseori de liniştea din Ardeal, de colegii de liceu din Cluj, de anii petrecuţi în Regie şi-n Agronomie, de petrecerile date prin căminele de fete, ... şi-atât! ... în rest fac ceea ce-am făcut întotdeauna: ... mă străduiesc să mă bucur de fiecare clipă.